Copacul plange

Vezi?Copacul plange
Pentru ca nu mai are frunze
Dar ce s-a intamplat
Cine i le-a furat?
Unii zic ca pe furis
A venit din stufaris,
Pasarea Goghi Goghi
Sa faca pentru a ei copii
Cuib din frunzele aurii
Daca asa-i nu poti sa stii
Altii zic ca regele Vant
Si-a dat al sau cuvant ,
Ca pe bietul copacel
Mai slabut si vai de el
Il va trantii cu crengile la pamant
Insa nu a mai zis cand
Altii zic, ca si mama ta
Ca printesa Toamna
Si-a facut din frunzarie
O rochita aurie
Nu acum, la primavara
Copacul o sa aibe frunze iara
Si ai sa vezi tu copile

A copacului fericire

E toamna

E toamna, e un pic cam rece, dar poate asa suntem noi oamenii, toamna mai frigurosi, deoarece ne-am obisnuit cu vara, cu hainele scurte, cu caldura torida, cu fetele care trebuie sa fie imbracate cat mai sumar, pentru ca este cald, si nu pentru ca doresc sa provoace si sa fie dorite, sa faca parte din fantezia unui barbat macar pentru cateva secunde.
Nu bate vantul, nu ploua.Daca te uiti pe strada vezi oameni venind dintr-o parte, si indreptandu-se spre alta directie.Sunt tristi,sunt bucurosi, sunt veseli, sunt confuzi, sunt plictisiti, sunt indragostiti.Sunt oameni care pe langa CNP au si sentimente.
Daca ne mai uitam pe strada, pe langa oameni care merg in toate directiile vedem si masini, mijloace de transport in comun, care si ele merg pe toate directile.Dar ele n-au sentimente.Sau au??? Mai gasim si animale abandonate, caini sau pisici maidaneze, care amintesc de anumite sentimente, cum ar fi mila sau dezgustul, poate frica,sa nu fim muscati de vreun caine maidanez care poate e turbat, purtator de boli, etc,etc.Insa nu ne gandim, ca acest caine este asa pentru ca este abandonat, speriat si poate nemancat.Ii lasam pe edili sa rezolve aceasta problema.Nu?Iar ei o sa zica, nu avem fonduri, sau nu fac absolut nimic.Vai, regret am pomenit de politica si e weekend, ce nepoliticos din partea mea.Cam atat pentru azi! Mai vorbim:)

Un mare domn aici la noi

Parcă a fost ieri, dar a fost demult

În vremuri grele de război

Un mare domn aici la noi

Ce iubea poporul şi îl scăpa de griji şi de nevoi

Fiu al lui Bogdan voievod

Iubit de al său creştin norod

A fost bun şi iubitor

Cu al său român şi brav popor

Dar a fost un aprig izgonitor

Al oricărui neam asupritor

Care Moldova o cerea

Dar Ştefan-Vodă NU zicea

Şi astfel se începea război

Vedea-i săbii lovindu-se tare

Tunuri trase de boi

Iar jalea era mare

Dar Ştefan Vodă câştiga

Pe duşmani îi alunga

Şi lui Dumnezeu îi multumea

Mănăstiri îi ridica

Când abia pacea veni în ţară

Păgânii vroiau război iară

Şi războiul iarăşi începea

Iar Ştefan-Vodă biruia

Dar într-o blestemată zi

Ştefan-Vodă îmi muri

Lăsă ţara în bună stare

Dar cam fără apărare

Doar din ceruri, fătul meu

Dacă o vrea Dumnezeu

Ştefan armată de îngeri să adune

Să alunge păgânii în celălalt capăt de lume

O tu, Ştefan domn şi sfânt

Noi de aici de pe pământ

Lipsă mare îţi purtăm

Şi la tine ne rugăm:

Să ne apere bunul Dumnezeu

Să fie cu noi mereu

Să fie milostiv şi bun

Cu a Lui creştin popor român

Doi ochi frumoşi

Nimeni pe lumea asta nu văzuse

Şi nici să creadă nu putuse

Că există doi ochi aşa de fermecători

Căprui şi blânzi, încântători

Uneori sunt trişti şi se fac mici

Şi tot îţi spun:Pleacă de aici!

Când sunt curioşi sau bucuroşi

Atunci tu spui: Ce ochi frumoşi!

Ca aceşti doi ochi nu mai găseşti

Şi numai o dată să-i priveşti

Pe loc de ei te îndrăgosteşti

Şi le spui că îi iubeşti

Iar ei se vor uita la tine întrebător

Dar parcă tot aşa de fermecător

O să-i priveşti cu atâta dor

Şi poate o să-ţi zică că te ador

Poveste de iubire

Este acuma ca-n poveşti

Cum n-a fost niciodată

Din rude de artişti celeşti

O prea frumoasă fată

Şi era singură la părinţi

Şi mândră-n toate cele

Cum sunt intrumentele de alamă

Şi trompeta printre ele

Din umbra falnicelor note muzicale

Ea suflul şi-l îndreaptă

Să-l cheme pe cel ales prin cântec

Şi fata tot aşteaptă

Şi privea pe portativ,

Pe el îl căuta

Dar nu era nici după cheia Sol,

Şi nici alt undeva

Azi parcă-l vede

Dar e numai vis?

Fata nu mai ştie

Şi cade într-un somn adânc, dulce somn de iubire

Iar el, ar vrea ca să îi vorbească

Căci inima i-a spus, să iubească este gata

Şi prinţul tot îi spunea inimii

Cât de mult i-a căzut dragă fata

Şi la un timp după acestea, frumoasa s-a trezit

Văzuta-l pe alesul ei şi astfel i-a vorbit:

Departe eşti de mine, si doar în vis eu te găsesc

Dar asta nu-i durere căci ştiu că te iubesc

Roşu în obraji, fericit de aceste mărturii,

Băiatul îndrăzneşte şi începe a vorbi:

Şi eu mult te iubesc o prea frumoasă fată

Dar amm să te mai văd vreodată,

Afară de vise dulci, de vise de iubire?

Dacă nu vei fi cu mine, m-as gândi la pieire!

Iar ea, privindul-l asa de bland, ii spuse:Ai răbdare!

Căci împreună vom trece şi de furtuni pe mare

Aşa-i o prea frumoasă fată, spuse tânărul încurajat

Oricum deja minunea, eu ştiu că s-a întâmplat

Iubesc şi mă iubeşte o prea frumoasă fată

Chiar dacă nu-i din lumea mea, şi dintr-alta îndepărtată

Aşa e prinţul meu, e drept ce tu grăieşti

Aşa e deocamdată, aşa e când iubeşti

Dar va veni o vreme, când se va ivi norocul şi fortuna

Să fim fericiţi împreună, pentru totdeauna!

De ce?

De ce totul e aşa de greu?

De ce nu e totul uşor?

De ce trăiesc şi e aşa de greu

Când ar fi aşa uşor să mor?

De ce totul e aşa de nedrept

Când totul ar putea fi aşa de justiţiar

De ce trebuie să mă lupt ca un câine pentru un venit cinstit

De ce se întâmplă iar şi iar?

De ce atâtea lucruri care nu ar trebui să se întâmple au loc?

De ce în locul meu, zâmbeşte un dobitoc?

De ce plâng eu oare, de ce nu zâmbesc?

De ce totul ce ar trebui să fie normal azi nu mai e firesc?

Din faţa parlamentului

Huaaa huaa

Direct din faţa parlamentului parlamentului

Săracii

2009,2010

Pensionarii, studentii, profesorii, şomerii

Transmit cu neplacere

Din stomac atâta durere

Că îi este foame şi măcare pâine ar cere

Dar de unde?

Încă o remaniere

Şi poporul de foame piere

Nu contează pentru voi astia din parlament

Suntem săraci lipiti, nu e evident?

Şi voi ieftiniţi salariile, măriţi taxele?

Ca să scoateţi ţara din rahat vindeţi-vă casele!

Medicamentele sunt scumpe şi din pensia mea

Imi iau o paine pentru luna asta!

Mai am nişte bomboane vechi de câţiva ani!

Sunteţi mulţumiţi? Nu mai avem bani!

Sunt un student, care citesc Voltaire, nu Can-Can

Dar sunt sărac şi nu am nici un ban

Şi dacă mă apuc să fur de foame

Vine nenea poliţistu şi îmi dă de mâncare?

Astea nu-s drame pentru voi!

Atunci de ce sa ne intereseze FMI-ul şi pe noi?

Faceţi împrumuturi pe care noi le plătim

Şi ce faceţi cu bani? Noi chiar nu ştim

Sunt şomer, sunt profesor…am 4 facultăţi,
 Şi nu s luate diplomele la kilogram,

Dar când eram eu student erau alte dăţi!

Toate sunt simple greutăţi, de care voi nu vă împiedicaţi

Şi nu vă întrebaţi?Voi cum vă descurcaţi?

24% tva acum

24% mai puţin din salariu, dar e bun

24 de ani ca să fac o şcoală

Să ajung să cerşesc

Da !Viaţa e nasoală!

24 de ore muncesc in fiecare zi

Ca să am ce da de mâncare la copiii

Noi nu ne plângem că Boc ne spune

Că avem pensii nesimţite

Şi nu facem spume

Că ne spune, să fim fericiţi că nu ni le taie de tot

Domnule Emil Boc, să vă dam una in bot?

In 2012 o sa vreţi un vot

Şi o să spuneţi: văăă roog!

Că în timpul crizei, am avut creşteri economice

Da,foarte mari astronomice

Creşterile astea, înseamnă lipsuri, înseamnă foame, înseamnă drame peste drame

Dar lasă, ca aşa e viaţa poate om mai trăi, cu 24% mai tristi

Dar ce va fi va fi!